sâmbătă, 10 decembrie 2016
Blog

PAGINĂ ÎN CONSTRUCȚIE

0

Lucian Blaga – despre educație

0

Adevărul e realitatea simțurilor”. Lucian Blaga – Zări și etape.

Imaginația noastră este mereu invitată de latențele mocnitoare ale vremurilor”. Lucian Blaga – Izvoade. Eseuri, conferințe, articole, p. 206.

O personalitate mare e ca un munte: îți lărgește orizontul dacă stai pe umerii săi, dacă-i stai însă la genunchi îți strâmtează zarea împiedicându-te să vezi și ce mai înainte ai văzut”.  Lucian Blaga – Pietre pentru templul meu, p. 8

Unora le poate plăcea numai ce înțeleg, alții pot înțelege numai ce le place”. Lucian Blaga – Pietre pentru templul meu, p. 8

Știm că instinctul are cutezanțe uimitoare, dar tot atât de uimitoare sunt și rătăcirile în care cade. Lucian Blaga – Pietre pentru templul meu, p. 9

Inteligența omenească nu e o misterioasă fabrică de adevăruri absolute. Ea este un factor determinant în sânul realității, un centru de activități spontane, un creator de ficțiuni, de mituri.” Lucian Blaga – Pietre pentru templul meu, p. 10

Rezistențe mari și piedici mari se opun în lumea asta numai unei voințe mari” Lucian Blaga – Pietre pentru templul meu, p. 16

Greșelile unui om mare se deosebesc de greșelile unui om de rând, prim aceea că de obicei se pot explica din însușirile lui bune. Lucian Blaga – Pietre pentru templul meu, p. 26

Nu totdeauna ne determinăm sentimentele cele mai intense, ci uneori  cele mai vechi…” Lucian Blaga – Pietre pentru templul meu, p. 76

Texte culese din Proverbe, cugetări, definiții despre Educație – Ediție îngrijită de Eusebiu Mihăilescu. Editura Albatros. 1977.

Mihai Eminescu – despre educație

0

O gândire este un act, un cutremur al nervilor. Cu cât nervii se cutremură mai bine, mai liber, cu atât cugetarea e mai clară”. Mihai Eminescu – Geniu pustiu

Caracterul însă al unei școli bune e ca elevul să învețe în ea mai mult decât i se predă, mai mult decât știe însușii profesorul”. Mihai Eminescu – Articole de politică românească

E multă diferență între educațiune și cultură. Așadar educațiunea streină implică spirit strein, – cultura streină ba. Educațiunea are a cultiva inima și moravurile, cultura are a educa mintea. În fine, un om bine educat, cu inimă, caracter și moravuri bune poate să fie c-un cerc restrâns de cunoștințe, pe când din contră cultura, cunoștințele cele mai vaste pot să fie cuprinse de un om fără caracter, imoral, fără inimă.

Cultura streină ca atare nu poate strica pe om, pentru că trece prin prizma unui caracter, a unei inimi deja formate, – educațiunea, creșterea cade însă în periodul acela al vieței omenești, când inima neformată încă a omului seamănă unei bucăți de ceară, în care poți imprima ce vrei. Când inima cu vârsta se-mpietrește, atunci n-o mai poți îndrepta, o poți numai rupe.

Educațiunea streină implică spirit strein și un corp cuprins de spirit strein e asemenea unei pietre desprinse din zid. Ea aparține zidului prin destinațiunea ei, însă spiritul strein al atracțiunei pământului o face să cadă. Căzând la pământ, ea încă nu e pământ – cum Românul renegat nu e încă Ungur, cum Evreul botezat nu e încă creștin. Abia dizolvându-se în pulbere devine pământ, cum Ovreiul abia în nepoții lui devine creștin, cum renegatul abia în nepoții lui devine Ungur”. Mihai Eminescu despre Cultură și Artă – Junimea 1970

Texte culese din Proverbe, cugetări, definiții despre Educație – Ediție îngrijită de Eusebiu Mihăilescu. Editura Albatros. 1977 și Mihai Eminescu despre Cultură și Artă – Ediție îngrijită de D. Irimia. Editura Junimea. 1970